ofrandă

 

 

ofrandă

 

 

gândesc un joc secund cu anotimpuri ciudate
și culori stranii
în mișcări absurd de precise

ca-ntr-un refren de Fago

unde trupuri vii înmuiate în ritualul sensului de a trăi

aproape caligrafic

străbat simțurile

gândesc într-un cod care nu mai există
dar în care trăiesc ca-ntr-o durere profundă
secretă

ridicând pe umerii mei vise de toamnă târzie

par a fi eu în ceea ce ești tu
pari a fi ieri într-un viitor care va să vie

sau

 cine știe
o lume violetă rănită de lumina zilei

într-un anotimp care poartă mirosul tău
culoarea ta
senzația mea de tine

mi-e dor de vremurile care poartă numele tău pe buzele mele
ca o adiere a unui gând predestinat

și când nu mi-e dor mi-ești tu

pur-și-simplu

ca-ntr-o iubire neîncepută

 

 

 

 

 

 

 

@ndrei filip ©onstantin burdușa™

în anul de restriște 7530 de la facerea lumii

în a treizecea zi din gerar în București

și a patra zi de secerar în Ghiroda

https://poemeleuriasului.blogspot.com

https://toamnanelinistiimele.blogspot.com

https://burdusa.blogspot.com

https://burdusas-podcast.podsite.io

https://www.buzzsprout.com/1760769

Copyright © 2022 ADRIAN CONSTANTIN BURDUȘA™