duminică, 12 decembrie 2021

despre îngerii din ferestre

 



despre îngerii din ferestre

 

 

-         doem –

 

 

am să trăiesc din cuvinte

zise

am să sădesc cuvinte

am să le cresc

am să îngrijesc versurile

și am să adun poemele

la fiecare apus de toamnă

 

căci poemele mele coapte miros a tine

a fruct interzis

a rost sădit cu patimă

de la un capăt la altul al vieții mele

 

 

uneori îmi văd visurile hălăduind

și urcându-mi pe umeri

 

uneori

încerc să le prind cu cuvinte

şi să le însăilez în chip de aripe

 

dar ele hohotesc netrebnic

la țărm de zori

când mă izbesc cu capul de ziua crăpată

şi mă zdrobesc de noaptea

descusută la albastru

 

iar eu le ademenesc stângaci

şi le răpun în cuvinte

 

mai scriu câte ceva

ca prin vis

din când în când

 

cînd nu cânt

ci mă prefac într-o vioară de piatră

ci doar mă risipesc pe strune de ecou

cheltuind suspinul arcușului de gheață al strigătului desperecheat al nașterii

 

nu cântă zborul neînaripat

ci zgârie cerul cu îmbrățișarea arborilor de sticlă

iar eu mă prefac în șoaptă

dintâi ființă

apoi neființă

și mă desfac în cuvinet de culoare zăpezii

ce se cern ușor

în poemele translucide

stalactide de lacrimi

stalacmite de patimi

într-o carte de iarnă ninsă

răsădită ding er

 și plămădită din noapte

și apusă într-un țărm de vreme

să cânte pe strunele unei viori desfăcute la îngeri

 

căci cuvintele se prefac în lemn

și lemnul se preface în piatră

și piatra se scrie cu lumină

și cântă

 

am să trăiesc din cuvinte

-         zise îngerul cosind la stelele înflorite pe fereastra mică de lemn

întotdeauna în întunericul nopții

când pietrele tac

și păsările se odihnesc de zbor

și gerul se așterne peste brațele mele îmbrățișate de tine

peste tâmplele mele care ți se întâmplă

și peste  țurțurii de sub pleoape

 

conjug îmbrățișarea ta

ce-mi fărâmă oasele în pulberi de împletiri de trupuri

și aștept să înfloresc la feștila nopții

care topește întunericul

în aceeași stridentă și asurzitoare tăcere

 

răspunde-mi îngerule

șii moartea se roagă

nu-i așa?

 

 

 

miruța & @ndrei filip ©onstantin burdușa

în anul de restriște 7529 de la facerea lumii

în a doisprezecea zi de undrea în Ghiroda

https://poemeleuriasului.blogspot.com

https://toamnanelinistiimele.blogspot.com

https://burdusa.blogspot.com

https://burdusas-podcast.podsite.io

https://www.buzzsprout.com/1760769

Copyright © 2021 ADRIAN CONSTANTIN BURDUȘA

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu