poeme

Copyright © 2021 ADRIAN CONSTANTIN BURDUȘA™

joi, 28 octombrie 2021

efemeridă

EFEMERIDĂ

eu te-am iubit, iubito, doar o viață,
tu m-ai iubit etern în altă lume
și toamna mea rănită mă îngheață
și iarna asta cruntă lasă urme

și mi-am rănit de-un colț de toamnă glezna,
o creangă-nfrigurată a trosnit sub geamăt,
o deznădejde a-nflorit sub freamăt
și peste drumul lung apuse bezna

și-am alergat și te-am strigat și în cădere
din vers în plâns și – apoi din plâns în vers
îmi schimbă toamna viața în durere
și frigul vaietul mi-l impleti în mers

ești ba prea mult și totuși prea puțin,
ești prea puțin, și-adesea-mi pari prea mult,
aș vrea să plec doar ca să pot să vin,
aș vrea să vin doar să mă porți în gând,

eu te-am iubit, iubito, doar o viață,
tu m-ai iubit etern în altă lume
și toamna mea rănită mă îngheață
și iarna vrerii tale lasă urme.

andrei filip
28 octombrie 2014
bucurești

marți, 26 octombrie 2021

idee cu toamnă la deplin

idee cu toamnă la deplin

viața se întâmplă înlăuntrul lui unu

moartea se întâmplă înlăuntrul lui zero

acolo unde zero nu este un număr

ci o eternitate

de aceea 0 și cu 1 fac plus infinit

și nici nu are sens și nici nu are margini

să aduni

neadunatele

de aceea

mama mea de mine

este femeia mea de mine

care este fiica mea

cea din mine fântână

cea care curgere este din curgerea mea

ca o orchestră de coarde în abis

pe-o partitură care va exploda

la contactul cu suprafața sărată a lacrimii

ce va despica mov cerul

peste ofilitele valuri

dacă nu înțelegi

pruncule

lasă-te în mine și uită-te în zare

vei vedea rânduri întregi de bunici ai bunicilor

ai străbunicilor străbunicilor

până la primul sau ultimul pas

depinde de unde privești pământul

de la răsărit

sau de la apus

când ieși

numai

te rog

închide zborul la aripi

altfel se varsă marea

înlăuntrul lacrimii mamei tale

cu care m-am unit în ziua

sosirii noastre

în pragul

fervorii

acum

cuvântă-mă

@ndrei filip ©onstantin burdușa™

în anul de restriște 7529 de la facerea lumii

în a douăzeci și treia zi de brumărel în Ghiroda

https://burdusas-podcast.podsite.io/

fervoarea ca o toamnă de îngeri

fervoarea ca o toamnă de îngeri

atât a murit toamna asta

atât s-a zguduit durerea înlăuntrul său

copacii despicându-i de frunze

că timpul s-a întâmplat să crape pe la colțuri

irepetabil și iremediabil

și femeia s-a descălțat de duioșia ei

împietrită în lacrimi între ghizdurile fântânii celei săpate

între omoplații bărbatului ei

cu toată sudoarea fervorii

celei de toate zilele

căci ceea ce nu înțelege nimeni

este tocmai indispensabila necesitate a fervorii

fervoarea

este ceea ce unește

existența cu lumina și cu timpul

uite

și acum simt cum țâșnește din mine strigătul

ca o crăpătură de lumină

răzbătută prin tăișul curgerii

până la prăsele

până la sânge

ce îngeri am putea fi

dacă prin venele noastre ar curge lumină

și toamna

ofilindu-ne

pielea s-ar face galben -ruginie

ce colorate ar fi străzile și orașele

și câtă poezie ar umple tramvaiele albe de rugina facerii de lumină

ce patrie de îngeri

ce toamnă de descântec

ce strigăt de lumină

am fi

tomnindu-ne din atâta iubire

în anul de restriște 7529 de la facerea lumii

în a douăzeci și șasea zi de brumărel în Ghiroda

https://burdusas-podcast.podsite.io/

rostul în bază doi la infinitiv

rostul în bază doi la infinitiv

infinitul căzu de la etajul unu și-și rupse un poem

acum poemul șchiopăta

într-un apus de toamnă zdrențuită

haotic pipăind visele

sub vraja mirosului de nerostire

în acest răstimp

prefăcuți în pulberea ruginie a aceluiași apus nescris

noi răsuceam deznodăminte înnodate

într-o beție de săruturi

pe lespedea unui vers desfăcut la șireturi

și lăsăm inimile să respire

în culcușul palmelor

îngerind zilele

rămase ascunse în cumpăna rostirii

infinitul se ținea de șale și zâmbea amar

iar noi ne vedeam de

tainele cuminți ale gândurilor noastre

neștiute adâncuri

ce vor coace poamele târzii

ale unui nou început

ce nerostire

ne lasă toamna pe umeri

într-un ruginiu infernal

de vetustă iubire

în anul de restriște 7529 de la facerea lumii

în a douăzeci și treia zi de brumărel în Ghiroda

https://burdusas-podcast.podsite.io/

În podcast recită autorul

haiku

haiku

galben vertical

poalele toamnei arse

de vântul turbat

în anul de restriște 7529 de la facerea lumii

în a douăzeci și patra zi de brumărel în Ghiroda

https://burdusas-podcast.podsite.io/