declarația
de iubire neconformă
mi-e toamnă până la prăsele
și mii de kilometri dor
se culcă noaptea în ulcele
și de prin zori tăceri mă
dor
te-aș trage noaptea peste
mine
să mă-nvelesc cu trupul gol
dar nu e nimeni să-mi aline
cuvântul rupt din asprul
dor
adorm cu un sărut pe buze
din visul care m-a iubit azi-noapte
și mi-este teamă printre frunze
să nu te pierd în șterse
șoapte
miroși a mine printre
patemi
și îngerești a noi sublim
din trupul tău odihnă cată-mi
și lasă-mi semn pe-un
galben crin
mi-e toamnă până la prăsele
și te-aș iubi ca un nebun
poemul meu din praf de
stele
din patemi să te recompun
@ndrei
filip ©onstantin burdușa™
în anul de
restriște 7530 de la facerea lumii
în a doua zi
de cuptor în București
https://poemeleuriasului.blogspot.com
https://toamnanelinistiimele.blogspot.com
https://burdusa.blogspot.com
https://burdusas-podcast.podsite.io
https://www.buzzsprout.com/1760769
Copyright © 2022 ADRIAN
CONSTANTIN BURDUȘA™
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu