uneori mă iert în cuvinte

 

 

uneori mă iert în cuvinte

 

 

iată-mă-s

Doamne

mă las în genunchi

pre numele meu

pre respirarea mea

pre fiirea mea de Tine

pe zilele mele toate

cele apuse

cele plânse

cele râse

cele rămase

pe răsăritul și apusul meu

pe tot ceea ce n-am început

pe tot ceea ce am început și n-am sfârșit

pe tot ceea ce-am început și am sfârșit

 

lumea mea

Doamne

începe cu Tine

și se va sfârși cu Tine

 

sensul minunii acestei vieți ești

Tu

sensul tuturor porților ești

Tu

sensul sunetului

sensul zborului

sensul luminii

sensul cuvântului ești

Tu

 

altfel cum aș putea să mă recunoasc

uitându-mă în ochii copilului meu

 

altfel cum aș putea să mă recunosc

căutându-mă în sufletul femeii mele

 

altfel cum aș putea să mă recunosc

curgând în curgerea poemului meu

 

sunt Tu

Doamne

descheiat la cuvinte

 

 

@ndrei filip ©onstantin burdușa™

în anul de restriște 7530 de la facerea lumii

în a cincea  zi de cuptor în București

https://poemeleuriasului.blogspot.com

https://toamnanelinistiimele.blogspot.com

https://burdusa.blogspot.com

https://burdusas-podcast.podsite.io

https://www.buzzsprout.com/1760769

Copyright © 2022 ADRIAN CONSTANTIN BURDUȘA™