bacoviană iar

 

bacoviană iar

ard toamnele în mine doamnă

și vântul suflă cu putere-n zori

plouă abrupt și mă desfac în nori

ard toamnele în mine doamnă

e prea târziu sau e prea trist să strig

eternul curge susurând în noapte

te învelesc discret în rime lungi de șoapte

e prea târziu sau e prea trist să strig

tăceri cad în genunchi pe prispe ude

mucede umbre curg amar pe ziduri

se risipesc dureri pe blànde riduri

tăceri cad în genunchi pe prispe ude

și toamnă după toamnă te desfac din vise

neterminat poem zidit întru blestem

sunt cronicarul tău înlănțuit etern

și toamnă după toamnă te desfac din vise

@ndrei filip ©onstantin burdușa™

În podcast poemulul este recitat chiar de către autor.

https://www.buzzsprout.com/1760769/episodes/8485116