melancolie
aș
prefera să nu fumezi
spuse
îngerul
zău
aș
prefera să nu fumezi
îți
face rău
și
apoi chiar nu ai vrea ca raiul
să
duhnească a tutun
știi
foarte bine cât de urât miros camerele în care se fumează
spuse
îngerul căpătând mirosul tău
mi
se face și somn
îmi
vine să adorm în secunda aceasta
în
care m-ai închis
uite
că nu mai fumez
aș
bea ceva
uite
că lumea se întoarce în crisalidă
și
stă să ningă
și
nici nu mi-am însemnat săruturile
nici nu ți-am adunat mângâierile
habar nu am unde mi-a fost capul
așa
Vivaldi
nu mi-a sunat niciodatâ atât de trist
oare
de ce este atât de frig înlâuntrul singurătății
la
închiderea porții cerului
sensurile
își deschid aripile
dar
eu nu am mai bâut cafea
de
mai multe vise
aproape
că îmi desenez pașii pe caldarâm
în
formă de zbor
aș
fi putut să mă înec în adâncul curgerii
sunt
ceea ce sunt
mă
adun din cuvinte
aș putea spune că sunt fiul rătăcitor
dar
sunt numai un poem neterminat
deci
iartă-mă îngere
că am pășit pe trecutul tău
sunt doar colbul zilei care s-a pierdut
din
mine
nu
mai rămâne nimic
poate doar sărutul ei
care tocmai a înflorit
ca o toamnă
mirosind a melancolie
@ndrei filip ©onstantin burdușa™
https://www.buzzsprout.com/1760769
https://poemeleuriasului.blogspot.com/
În podcast recită autorul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu