octombrie. 24 și-un sfert

octombrie. 24 și-un sfert

 

 

am la mine ultimul apus

ediție limitată și prescurtată

în nouă volume de-o clipă fiecare

am dat pe el ultimul meu răgaz

citesc din el zilnic atunci când simt că îmi obosesc cuvintele

sau picioarele

sau sentimentele

m-a costat jumătate din viața mea

sau ultima femeie zidită între coperțile ei de lumină

brutărița cerului cea în liliac alb cununată

cu fiul rătăcitor

  

am la mine ultimul răsărit

știi

eu îl privesc întotdeauna în picioare

desculț în iarba înrourată

de-o seamă cu bunicul meu

care era de-o seamă cu bunicul lui

care era de-o seamă cu străbunicul bunicului meu

și tot așa

până când toți răsar deodată

din același pământ și din aceeași lumină

toți desculți și setoși de rouă

și sângerànd de putere

și de patimă

păcătoși până la puritatea lacrimei copilei mele

 

și mai am ceva mărunțiș de-o viață

și de-o acasă

să nu crezi că te-am uitat muiere

a zilelor mele cele de iubire înmuiate în vin până la prăsele

așa că nu te da una cu pământul

spun

nu te ascunde la căpătâiul ei

fir-ar să fie ea de toamnă

spun

dă-mi-te pe tine toată

spun

pentru că nu mai am timp

 

numele mamei mele

îmi stă pe buze

precum sărutul vieții și al morții

 

între un răsărit și un apus

nu mai e decât o singură dorință

precum  marea

e

ea singură

între țărmurile sărate de lumină

 

nu există țară pentru oamenii fără speranță

femeie

 

fă-mă să râd

fă-mă să plâng

fă-mă cenușă a cuvintelor mele

de dor

 

de dragoste mă țin cu tine

de ele

 

cerșetor la capătul de zi al răbdării Tale

Doamne

așterne-mi răsăritul și apusul în poemul

cel cu crin

 

 

 

@ndrei filip ©onstantin burdușa™

În podcast recită autorul

https://www.buzzsprout.com/1760769/episodes/8524174

 https://poemeleuriasului.blogspot.com/